Isaac Bashevis-Singer, "Conacul"

Povestea îmbogățirii lui Calman Iacobi începe o dată cu sfârșitul răscoalei poloneze de la 1863. E un moment în care lucrurile se schimbă radical pentru locuitorii moșiei Iampol, și mai ales pentru minoritatea evreiască izolată mult timp într-o suburbie, numită sugestiv Nisipuri. Bineînțeles, nu era vorba de o autoizolare, ci de o lege restrictivă, care îi obliga pe evreii ce doreau să pătrundă în zonele locuite de polonezi să achite o taxă. De îndată ce li se ridică aceste restricții, evreii se integrează în comunitatea poloneză - presărată, pe ici pe colo, și anume prin părțile esențiale, și cu ruși -, racordându-se la o mulțime de curente noi, venite din toate părțile Europei și dezbinându-și, din cauza diversității aduse de epoca modernă și de amestecul de populații, propria comunitate. Unii mai norocoși sau mai întreprinzători încep afaceri bănoase, așa cum se întâmplă cu protagonistul cărții, Calman Iacobi, care se ploconește și la propriu și la figurat în fața ducelui care guverna regiunea și-i cere dreptul de administrare a moșiei Iampol. Spirit modern în afaceri, Calman nu vrea să se abată deloc de la tradiția evreiască, educându-și familia după toate legile vechi. Pornind de la nucleul familiei lui Calman - soția Zelda și fiicele lor -, autorul creează nenumărate trasee personale, influențate atât de dorința de a păstra intact modul de viață tradițional, cât și de ispita renunțării la acesta, prin studii laice sau prin căsătorii cu persoane din afara comunității, altfel spus, cu oameni botezați. Toate firele narative secundare pleacă de la o căsătorie sau de la o relație amoroasă interzisă de credințele tradiționale. Romanul poate fi citit ca istoria destrămării unei familii sau a unei categorii social-istorice, ca poveste a unei singure existențe - a lui Calman -, de care depind multe altele, ca o frescă a unei comunități multiculturale și în multe alte chei. Stilul e savuros, captivant și naratorul nu rămâne dator cu niciun detaliu.